Un muzeu modern și atractiv – Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași

TIPĂREȘTE

Din nou la Iași... Nu ocolim frumosul orașul moldav când ajungem în nordul țării, ne place să ne plimbăm prin locurile emblematice ieșene. În această incursiune am vizitat un obiectiv nou pentru mine: Muzeul Municipal „Regina Maria” . După ce ultima zi de octombrie a adus temperaturi de 26 grade – perfect pentru o vizită la „Festivalul Toamnei” din Grădina Botanică (vezi impresii), a urmat o zi ploioasă – perfect pentru o vizită la interior.

Localizare. Adresa oficială este str. Zmeu nr. 3, lângă o clădire modernă aparținând Universității de Medicină și la trei pași de Parcul Grigore Ghica și Biserica Barnovschi. Nu prea există locuri de parcare în zonă, doar dacă găsiți pe strada muzeului, sau vis-a-vis de sediul universității.

Informații acces. Clădirea este bine semnalizată, restaurată acum câțiva ani, casă declarată monument istoric (reședința vornicului Burchi-Zmău clădită la începutul anilor 1800, transformată ulterior). Programul de vizitare este de miercuri până duminică între orele 10.00 – 17.00. tarifele de acces sunt următoarele: 8 lei/adult, 5 lei/pensionar, 3 lei/elev sau student. Se pot face fotografii gratis, fără blitz. Detalii și alte informații la adresa web: muzeulmunicipalreginamariaiasi.ro.

Timp de vizitare. În funcție de interes, timp disponibil și componența grupului care vizitează plimbarea prin muzeu variază ca durată. Noi am explorat sălile muzeului aproximativ 45 de minute, poposind mai mult în locurile care ne-au plăcut și lecturând o mare parte din textele afișate.

Săli muzeu. Există un traseu de vizitare pe parcursul căruia am fost însoțiți de o tânără muzeograf care ne-a răspuns la întrebări. Circuitul debutează cu sala dedicată „Evoluției iluminatului la Iași, facilitate esențială care crește confortul vieții umane (de la opaițe și felinare, până la „soarele electric” și uzine electrice), continuă cu încăperea atribuită „Evoluția urbană a orașului Iași” unde o machetă de mari dimensiuni ne prezintă centrul orașului Iași de la Râpa Galbenă și până la Podu Roș la mijlocul veacului al XIX-lea, și trece prin spațiul care reproduce „Ulița Mare” – o serie de prăvălii și ateliere meșteșugărești care ne arată viața economică a orașului acum circa 200 de ani.

Mergem mai departe și admirăm două diorame în antiteză: „De la Orient la Occident, o lume apune, alta răsare!” . Pe de o parte avem moda boierească orientală din perioada preregulamentară și anii pașoptismului, pe de altă parte moda de pe la 1850 cu frac și rochie cu crinolină. Urmează sala „Iași – un spațiu cosmopolit” care ne prezintă aspecte din viața comunităților etnice care își duceau traiul în Iași: armeni, evrei, greci, ruși lipoveni și țigani. Traversăm apoi galeria domnilor care au lăsat urme în viața orașului (clădiri administrative și de utilitate publică, lucrări edilitare, biserici etc.).

Coborâm în subsol unde descoperim „Iașul de sub Iași” , o expunere de obiecte descoperite în urma cercetărilor arheologice și povestea alimentării cu apă a orașului. Ne întoarcem la suprafață pentru a viziona sălile dedicate primei conflagrații mondiale: „Armata în timpul Primului Război Mondial” și „Salon de spital din 1917” . În strânsă legătură cu acestea este și spațiul numit „Biroul Reginei Maria” , loc care recreează atmosfera în care emblematica Regină și-a desfășurat activitatea la Iași în timpul Refugiului și conține câteva obiecte orginale (birou, scaun, globul pământesc).

Turul muzeal se încheie cu două frumoase spații de expunere: „Viața cotidiană la Iași” și „Salon – secolul al XIX-lea” în care vedem mostre din interiorul restaurantelor, cafenelelor ori cofetăriilor de altădată precum și atmosfera saloanelor de tot felul din urbea ieșeană (de dans, literare, de jocuri de noroc, muzicale și altele).

Puncte/exponate interesante. Am fost plăcut impresionat de amenajarea muzeului, de dioramele create de specialiști care ilustrează diverse aspecte din viața orașului, de galeria domnilor sau de subsolul interesant aranjat. Lampagiul din prima sală aproape că m-a convins, de la depărtare, că e o persoană adevărată. Sunt deosebite și prăvăliile reproduse cu fidelitate, „băcălia” lui „Iancu Constandin” fiind un fel de supermarket al timpurilor noastre. Viața boierească prinsă între tradițional și modern este bine ilustrată de dioramele așezate în antiteză.

Excepțională mi s-a părut a fi galeria decorată cu coloane a unui palat în care vedem portrete de domni alături de creațiile lor care au dăinuit în timp. Pivnița îmbrăcată în piatră este reușit amenajată șiptindu-ne prin exponate povestea apei adusă în Iași prin apeducte și cișmele. Salonul de spital și uniformele militare ne aduc aminte de momente mai puțin plăcute din istoria noastră. Piesele de mobilier, vesela și costumele expuse în ultimele săli ale muzeului ne demonstrează atracția societății ieșene pentru frumos.

Vizita se încheie cu vizionarea unor opere de artă (tablori, sculpturi, schițe) aflate în câteva încăperi.

Minusuri. Lipsa unor texte explicative în limbi străine. Lipsa unei garderobe disponibilă în anotimpul rece (doamnele au fost amabile și ne-au permis să lăsăm hainele ude de ploaie și bagajele în camera unde se vând biletele).

Ponturi. Se pot face fotografii gratis, fără utilizarea blitzului. Un muzeu accesibil pentru toate categoriile de vizitatori – numărul mai mic de exponate, dar concentrate pe un subiect, și dioramele fac din acest muzeu un punct de atracție. La intrare în încăperea unde se vând biletele există și vitrine cu suveniruri, cărți și publicații.

Articole relaționate. Un alt muzeu ieșean care mi-a plăcut mult: Muzeul Unirii (vezi impresii), Muzeul Mitropolitan (vezi impresii), Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” – Casa Dosoftei (vezi impresii).

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 322 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI